In zorii zilei blestemate
Dintre pacatele-mpacate
Trezisera din nou la viata
Regretele si ura, o speranta.
Scheletu-mi fu greu de tot
Incat vechimea acelui loc
Distruse in mod cronologic
Un vis trecut de planul cosmic.
Da!un simplu vis,
Dar, care ar zdrobi tristetea-mi sumbra
In spatiul funebru, inchis,
Maini mutilate-n colt de stanca.
O!Hades fi tu a mea salvare,
Caci in aceasta lume cruda
Fost-am ,,iubit" de toti, fara greseala
Atinge-mi rasuflarea surda.
De vrei sa evadez, iti spun
Ca ma lupt cu voia sortii,
Te astept cu bratele-mi deschise, sa-ndur
Nefericirea-n zorii mortii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu