miercuri, 19 ianuarie 2011

Noul sport national...

Furtul de pavele e un nou trend in Romania. Romania este o tara din sud-estul Europei, care pe langa renumele sau pe plan cultural, are o oarecare prestanta si in domeniul sportului.
De aici, au iesit la lumina sportivi ca: Gica Hagi, Nadia Comaneci, sau Ilie Nastase, sportivi care au facut auzit cuvantul ,,Romania”, peste mari si tari.
Mai mult, noi ceilalti cetateni, adoram sportul si nu este jena sa-l practicam, in orice loc sau in orice moment. Unii considera sport citirea unei carti, unii mersul la biserica, iar altii se axeaza pe furtul de masini. Oricum te-ai gandi, in tara noastra totul a devenit un sport. Una e sa faci un sport din a sta la cozi interminabile, si alta e sa te intreci cu colegul de camera la baut bere, desi la categoria din urma se spune ca englezii ar fi campioni.
Nu, nu suntem o rasa mai aparte, dar daca uneori ne place sa reparam sau sa construim ceva, alteori ne place ,,sa imprumutam” lucruri pe termen nederminat, sau sa impartim cu generozitate ,,atingeri suave” celor din jur.
Totusi, dintre toate sporturile de la noi, cel mai practicat este ,,imprumutul” pe perioada nederminata. Nu trebuie sa ne grabim si sa afirmam ca toti furam, ar fi absurd, dar o categorie de oameni dintre noi, au unele afinitati pentru bunul celuilalt. Mai nou, de la furtul tipic(bani, bijuterii,etc.), s-a ajuns la un nou nivel-furtul de pavele.
Unde putem vedea concurentii acestei probe?
Se pare ca mai nou, stadionul olimpic e stabilit in cartierul Podul de Piatra-Iasi, unde programul competitional variaza in functie de trafic, sau de raziile politiei comunitare. Prima proba e aruncarea cu privirea-concurentul trebuie sa-si parcheze automobilul cat mai aproape de locul desfasurarii competitiei, ca mai apoi sa se asigure ca nu existe obicte deranjante pentru el(oameni in uniforma, petoni, sau oameni ai strazii).
Duap ce a rezolvat-o si pe asta(nici n-ar fi fost greu la 4:30 dimineata), trece la urmatoarea proba, si anume-redistribuirea pavelelor, la el in portbagaj. Deznodamantul competitiei, va fi unul fericit pentru candidatul nostru, deoarece ca intr-un basm, 2 personaje pozitive vin sa-l ajute(colegii lui de munca).
Acestia din urma, nu participa la competitie, doar se opresc putin, si mai apoi isi continua drumul. Deodata, candidatul nostru se hotaraste sa paraseasca competitia, vizibil deranjat de 2 studenti, fara de somn si  tigari. Ca intr-un film vechi, cele 3 personaje o apuca fiecare pe drumul lui, iar studentii raman cu ideea ca tocmai au fost martori la un jaf. Ce sa le faci?
Ei nu-si dau seama ca tocmai au asistat la o proba olimpica, din ciclul ,,Dar din dar se face rai”.

Ciorba, mai buna la camin?

Cati dintre noi au avut privilegiul de a sta intr-un camin studentesc?Cert e ca, nu asa de multi, doar ,,astia" veniti de la ,,purcelul".Purcelul, in sens de obiectiv turistic, adeseori de entertainment, ce ofera  locuri ,,de bronzat" din belsug.Programul variaza la statiunea ,,Purcelul":dimineata te poti inviora cu un jogging cu sapa pe deal la prasit, sau dansul cu coasa in tarlaua vecinului. Ziua continua promitator, iar amiaza ne delecteaza cu o excursie in padure, la ,,recrutat" de lemne. Desi seara ar parea sa ne dezamageasca, aici sta tot farmecul zilei. Esti supus la teste de cea mai mare complexitate-consumul de bauturi alcoolice.Bineinteles, in scopuri pur stiintifice.

Odata ce ai fost la ,,purcelul", sigur nu te vei simti defavorizat cand vei ajunge sa stai intr-un camin studentesc.Bineinteles, vei fi ghidat pe acest drum de prietenii tai, care iti vor zice ca intr-un camin studentesc te ,,calesti" pentru viata.
Cam asa ar fi, daca e sa consideri ca noptile albe, bautura in exces si banii aruncati pe iesiri in cluburi sau haine din mall, te vor face un om calculat.Asta s-ar intampla daca ai bani, dar daca esti de cealalta parte a baricadei, probabil nu-ti vei permite sa mergi cu colegii tai de camera in locurile mentionate mai sus.Astfel, ajungi si la problema mancarii, si te gandesti sa renunti la fast-food si sa te apuci de gatit.

In camin, de obicei, cand te apuci de gatit, mai ai inca vreo 2-3 oameni pe langa tine.Nu ca s-ar omori vreunul sa te ajute la prepararea mancarii, dar sigur un coleg de-al tau are o ceapa, altul un pic de ulei si unul un borcan de bulion. Inarmat cu toate aceste lucruri, incepi sa faci ceva si nu-ti prea iese:ciorba iese prea acra, puiul ajunge sa fie ,,carbonizat", iar chestia ce se doreste a fi o clatita, se va transforma intr-o bucata de aluat maltrata.Dar, cand mananci la comun, parca toate astea devin gustoase si nu mai tii cont ca mamaliguta nu are sare .
Adineaori auzisem o colega de-a mea care era suparata pe ,,astia" ce stau in camine, cum ca ar trai ,,mai bine".
Nu stiu ce sa fac, sa o cred sau nu?